Ingrediente Pentru foile de clatite
2 oua
200 ml lapte
200-250 ml apa
Faina cat cuprinde (aprox 300-400 gr)
un praf de sare
Pentru umplutura
500 gr branza proaspata
5-6 linguri zahar
1 ou
Stafide
1 plic de zahar vanilinat
Pentru sosul de smantana
4-5 linguri de smantana
2-3 linguri zahar
Mod de preparare Etapa 1: Preparam foile de clatite astfel
Batem cu un tel, ouale cu un praf de sare, apoi adaugam laptele si jumatate din cantitatea de
apa, acum este momentul sa adaug faina treptat, se amesteca bine pentru a nu avea
cocoloase. Daca am pus prea multa faina, mai punem putina apa astfel incat sa avem un aluat
de clatite de consistenta unei smantani care curge.
Se lasa aluatul sa se odihneasca pentru 20-30 min, timp in care se va mai ingrosa putin, dar
nu trebuie sa fie prea gros.
In filmul de mai sus puteti vedea exact care este consistenta aluatului meu.
Etapa 2: Punem o tigaie care nu lipeste pe foc potrivit, o ungem cu putin ulei, si cu un polonic
punem din aluat in tigaie pe care o miscam circular, astfel incat aluat sa fie uniform distribuit.
Cand marginile aluatului au capatat culoare, iar foaia nu este lipita de tigaie, o intoarceti si o
lasati sa se coaca, cam 3-4 min pe fiecare parte.
Scoateti foile de clatita pe o farfurie si trecem la urmatoarea etapa.
Etapa 3: Umplutura
Amestecam bine branza cu zaharul cu un ou si cu stafidele. Intindem aceasta compozitie
uniform pe foile de clatite si le impachetam ca in imaginea alaturata.
Punem clatitele intr-un vas termorezistent, uns cu putin unt, aliniate frumos.
Etapa 4: Sosul
Amestec smantana cu zaharul, daca este prea groasa mai puneti putin lapte, si o adaugati pe
deasupra clatitelor.
Bucătăria este locul în care las imaginația să zboare și las gustul să mă ghideze către noi aventuri culinare. Este un spațiu în care nu există limite pentru creație.
Un loc deosebit pentru a gusta unul sau mai multe preparate ar putea fi ...
"O cafenea mică din Lisabona, unde aroma cafelei se amestecă cu cea a pastelurilor de nata.
"
„Bucătăria e o poezie scrisă în aburi și ulei de măsline.” – Yotam Ottolenghi